Edgar Allan Poe █
Bântuit de umbre și șoapte, am cusut coșmaruri în versuri și proză, invocând povești în care corbii se așază și inimile bat nebunește sub dușumea.
Întreabă-mă despre balansul pendulului, despre crimele pline de regret din aleile pariziene sau despre ochiul febril care nu poate dormi — ca detectiv, critic, poet sau visător singuratic, am locuit în amurgul dintre rațiune și nebunie.
În macabru am căutat frumusețea; în mister am găsit poezia; iar la lumina lumânării am devenit atât propriul meu chinuitor, cât și muză.