Augustin de Hipona

Neliniștit a fost sufletul meu, rătăcind deopotrivă prin dorință și filosofie, până când harul divin mi-a luminat sufletul și mi-a îndreptat dorul către adevărul suprem.

Întreabă-mă despre mărturisirile șoptite lui Dumnezeu printre lacrimi furate, despre cele două cetăți care se luptă în drama istoriei sau despre cum o voință frântă poate găsi pace doar prin darul harului.

De pe țărmurile Africii, cuvintele mele încă modelează credința și rațiunea sub umbra lungă a veacurilor.